30 
TEODORESCU G. DFM. 
listă de cea materialistă, care pune cosmogonia se- 
mitică în paralelă cu simbălele şi numerele filoso- 
fiel pitagorice. 
A doua di dumnedeă a făcută firmanientulă, în 
care suntă șâpte ceruri (adică cele 7 orbile ale pla- 
nețelor), ună ală optulea imobilă și ună ală nouă- 
lea care numai cu mintea se pâle concipe. Fiindă 
că ânsă circula opiniunea și despre esislinţa anui ală 
decelea ceră, fixă, neclintită și nepărtașă la nicl uă 
miscare, în sprijinulă acestei afirmări cronica in- 
vocă autoritatea nu numai a filosofului stoică Stra- 
bone, care pe timpulă împăratului Tiberiu se distinse 
prin traclatui geografico-istorică în XVII cărţi, dâr 
şi pe a celebrului Beda <«venerabilis», călugără englesă 
și filosofă-astronomă (675-735), care, prin operele 
sciințilice, propuse îndreptarea calendarului relativă 
la sărbătărea Pascelor (cum o stabilise conciliulă de la 
Nicea în anulă 325) și pentru prima âră întroduse 
în Anglia era crestină, adică usulă de a se număra 
anii de la data certă a nascerit lui Cristi !, Ceva şi 
mai multă: același opiniune despre ună ală decelea 
ceră o confirmă prin aserțiunea mai multor filosofi 
ebrei, apoi a câtor-va matematici, «dintre care e de 
ajunsă să citămiă pe doui, pe Abraamă din Spania 
si pe lsacă filosofulii» ? 
1. Elă scrise tractatele matematice De numeris şi De numerorum 
divisione, apoi operele geometrice şi astronomice De circulis, spheera 
et polo, De astrolabio, De mensura horologii, De embolismorwum ra- 
tione, De temporum ratione, De Paschce celebratione seu de cequi- 
noctio vernali juxta Anatolium etc. 
2. «Creditum est decimum coelum fixum manens et quietum, quod 
motu nullo participet. Neque hoc tantum creditum a nostris, maxime 
Junioribus Strabo et Beda, sed a pluribus etiam Hebreorum, preterea- 
que a philosophis et mathematicis quibusdam, e quibus satis duos sil 
attulisse, Abraam Hispanum. astroloeum maximum. et Isaac vhiloso- 
phum>