CRONICA DIN NURNBERG 
A» 
TI 
Trecândă peste aniversara mai multor eveniminle!, 
totă despre ună jubileă permiteţi'mi să vorbescă, 
în adunarea generală de estimpă a Societăţii nâstre 
geografice, întemeiată și sporită sub aşa de aupuste 
auspicie. 
În adevără, numai peste trei luni va împlini vârsta 
„vârsta modestă de 400 ani volumulă ce, printruă 
rară ocasiune, suntă în putință să vă presintă spre 
esaminare. 
Celă care i-a dată nascere se numia Hartmann 
scedel; nași i-ai fostă Sebald Schreyer şi Seba- 
stiană Kamermaisler; âr ca mâșă, care la primiti 
în brațe și la aședată în legănulă tipografiei, a fostă 
editorulă Antoniu Koberger. 
Ah murită, sărmanii (dumnedeu săi ierle!..), der 
fetulă le trăiesce şi le va trăi âncă, spre a transmite 
memoria lor generațiunilor viitore. 
ȘI &tă cum orașulă Nirnberg va sărbători estimpă, 
la 12 Tuniu, împătritulă centenară ală monumen- 
talei opere, căreia i-se dai patru titluri: cândă 
Cărţi de cronică de la începutulă lumii («Libri 
cronicarum ab inicio mundi»), cândă Despre isto- 
ria vârstelor lumii și descrierea orașelor («De 
historiis etatum mundi ac descriotione urbium>»). 
II 
A] 
1 
"mă 
ă e 
ine 
1. Patru seculi împlinescă în 1893 cvenimintele următdre: 1) mortea 
lui Hermolaus Barbarus din Veneţia (născută la 1454), ună distinsă 
filologă si traducătoră ală operelor lui Aristotele, lui Temistiu şi Dio- 
scoride; 2) nascerea lui Filipă Bombast de Hohenheim, cunoscută sub 
numele de Aureolus Theophrastus Paracelsus (născută la Einsielden 
în Elveţia și mortă la Salzburg în 1541), faimosă teosofii care, aso- 
ciândă terapeutica și chemia cu misticismulă neoplatonică şi cabba- 
listica, pretinse a reforma medicina pe basa chemiei; 3) închiăiarea 
tractatului de la Sanlis, prin care Carolă VIII, regele Franciei, ceda 
provinciele Artois şi Franche-Comt& lui Maximiliană 1, regele Germa- 
niei; 4) urcarea pe tronulă Munteniei a lui Radu-celă-mare. fiiulii 
lui Vladă Tenesii. ete. efec.