CRONICA DIN NURNBERG 
DIV 
ce cronica relateză despre invențiunea diferitelor arte 
industriale. 
Ast-felă (la fâia x), reproducândă după <Genesă» 
aserțiunea că Tubal (fiiulă lui Lamech) inventase 
instrumentele musicale, autorulă cronicei adaugă în- 
dată că același merită se atribuie și poporațiunilor 
din Arcadia, care aă imaginată cântarea instrumen- 
tală prin țevi mai lungi și mai scurte, €r că musica 
a fostă rădicată la trâpta de sciinţă de către filoso- 
fulă Pitagora 1. 
Intre figuri, Tubal e represintată cu fluierulă lui 
Pann, naiulă lăutarilor nostri; Tubalcain, părintele 
lucrării ferului, ține ună ciocan în drâpta şi ună 
cleste în stânga, îmbrăcată ca ferarii din Niirnberg; 
Er Noăma (fiia lui Lamech), autărea țesutului?, ține 
in mână uă suvelniţă? întocmai ca cea întrebuin- 
[ată până adi de sălenele năstre, care, stândă la răs- 
boii, o trecă prin urdăla pânzei ca săi tesă bătătura. 
De pe la jumătatea seculului ală XV începuse să 
i& consistință vechia opiniune că pământulă ară fi 
rotundă, că în partea opusă emisferei nâstre s'ară 
alla ună continentă necunosculă, că prin urmare ară 
esista așia numiții „antipodi“, omeni care ară lo- 
cui în partea opusă nouă, lIdeia se învedera din ce 
1. «Sunt t(ame)n q(ui) dica n)t qu(od) archades popli p(er) calamos 
breves et lo(n)gos p(ri)mi excogitaveru(n) cantum. Laercius vero id 
epertu(m) dicit tempore Pithagore philosophi» Fol. X. 
2. «Noăma artem varie diverseque texture invenit; lanam et linum 
m fila traxit» Fol. XI. 
3. Nu sciă deca termenulă „suvelniță“ e celă mai răspândită, der 
lă credă preferibilă vorbei „suveică“, de cândă acestă obiectă a primită 
uă semnificare specială, fiindă întrebuințată în resbăiele din orase pentru 
bătaia vânzelor varlamentare.