TEODORKSCU G. DEM, 
când Despre epocele lumii («De temporibus mundi»), 
cândă simplu Istorii («Historia») 1. 
Hartmann Schedel din Niirnberg, studiândă la 
Padova, primise gradulă de doctoră în medicină 
după ce, trei ani de-a-rândulă, ascultase prelegerile 
lui Mateolă Perusinulă, medic învățată, pe care în 
acelă timpi îlă consideraă ca monarchă ală medi- 
cilor și filosofilor, ca pe celă d'ântâiă în tâte ar- 
tele liberale și în totă felulă de sciinţe . Pătrunsă 
de simțimântulă recunoscinței, Scedel ne dă“ câte-va 
notițe despre vicţa și învăţătura «multă eruditului 
său profesoră>», spunândă că avea cele mai întinse 
cunoscințe despre arla poetică și oratoriă; că nu 
lăsase necitită nică una din scrierile lui Cicerone, 
lui Vergihu și altor poeți +; că din tăte puterile apro- 
fundase astronomia, geometria, aritmetica şi mu- 
sica?; că apoi, nemulțămituă cu filosofia și medicina, se 
desfătase și cu literatura sacră, în care găsise uă 
dulcăță ascunsă întocmai ca mierea în faguri; că 
după dânsulă a lăsată Cuvântări forte plăcute si de 
1. Prima intilulare se găsesce la începută, în titlulă tablei de ma- 
terii, cum şi la finele volumului; a doua la fâia CCLVI; a treia la în- 
ceputulă tablei de materii și a patra la foia CCLXVIL A se ved6 
mai josă paginele 7, 8, 9, 15, 18, 25 etc. 
2. «Matheolus Perusinus, medicus doctissimus, hoc tempore medi- 
corum ac philosophorum monarcha omniumque liberalium artium 
cunctarumque scientiarum facile princeps, preceptor meus eruditissimus. 
Quem ego, Hartmannus Schedel Nurembergensis, doctor patavinus, 
tribus annis ordinarie legentem auscultavi; a quo demum, perhabita 
per eum oratione elegantissima, insienia doctoratus Padne acceni.> 
3. La foia CCLII (verso). 
4. Ceia-ce esplică d&sa citare, în cronică, de versuri ale pocţilor 
clasicl latini (ca Vergiliu, Ovidiu, Oraţiu etc.) 
„3. Ast-felă percursese faimosulă trivium si quadrivium ală scâlelor 
din Pvulă mediu