TEODORESCU G, DEM, 
nacula, sub titulo Comedie», preciseză că a murită 
în Ravena la 1321, avândă etatea de 56 anil, 
Autorulă «Cronicei din Niărnberg» nu se ocupă 
numai de trecuti, ci înregistreză și fapte contimpu- 
rane. Nu vorbesce numai de cel morţi — ca în elo- 
giulă lui Regiomontanus, pe carelă consideră ca 
egală cu Anaximandru și Archimede, numindu'lă 
«podoba Germanilor»? — ci se ţine în curentă 
chiară cu lucrările celor âncă în viață. Ast-felă re- 
numitulă medică Marsiliu Ficină 5, care ajutâ pe 
Cosma de Medici să fundeze la 1460 «Academia 
platonică» din Florența și aduse imense servicie 
filosofiei, atâtă prin traducerea operelor lui Platone, 
Plotină, Jamblică, Proclu și altor neo-platonici, câtă 
şi prin produceri originale, consecrate scâlei spiri- 
tualiste, Marsiliu Ficină trăia la aparițiunea «cro- 
nicei» de fată si nu muri de câtă pesfe 6 ani 
1. <Dantes Aligerius, patria florentinus, vates et poeta conspicuus 
ac theologorum precipuus .. apud Rauennam anno domini 1321. etatis 
sue quinquagesimo sexto diem obiit». Fol. CCXXIUL 
2. «Johannes de Monte Regio, Alemanus, non minor Anaximandro 
milesio aut syracusano Archimede, utraque lingua greca ac latina 
eruditissimus, Germanorum decus, hac quidem tempestate, ob astro- 
nomiam ceterasque mathematicas disciplinas a Mathia, Pannonie rege, 
Nurmbergensibusque perpetuo donatus stipendio et in Germania, Pan- 
nonia ac Rome multo in precio habitus est. Qui, cum in Hungaria 
Kalendarium perpulchrum ac quedam alia, in astronomia magno cum 
labore suo celebri ingenio composuisset, Ephemeridesque, a nostris 
diaria dicta, maxima cura ingenioque edita, inductis nove astronomie 
tabulis reprobatisque Gerardi Cremonensis theoricis, Romam ad emen- 
dandum Pasthilem Dionisij computum a Sixto quarto pontifice accitus, 
dum pleraque posteritati parat, non sine maxima studiosorum jactura 
morbo periit. Usus est preceptore Georgio Burbachio, in mathematicis 
excellentissimo. Cuius Thieorice scientissime impresse circumferuntur». 
Fol, CCLV. — Gerardus Cremonensis este Gerard din Sabbionetta 
(sată de lângă Cremona), mare astrologă, care publică mai ântâiă 
Judicia super multis qucestionibus naturalibus ac annorum mundi 
revolutionibus, apoi Theorica planetarum (tipărită pentru prima oră 
în Ferrara la 1472), combătută de Regiomontanus. 
3. Născut în Florenta la 1423.