CROXICA DIN NURXBERG
Abul-lusul ebn Eșak Al-liendi, latinisată în Al-
chindius, este filosofulă arab” vărlașii ideielor ari-
slotelice, care în secululă !'7 (E15—833) trăi la cur-
tea califului Al-Mamun din Bagdad și compuse peste
două-sule de lractate despre astronomiă, geometriă,
medicină, logică și altele, profitândă de lucrările an-
teriore ale erudiților din Atena și Alesandria !.
Abraham sât Arzachel din Toleda (Toletanus) e
astronomulă care, pe la anulă 1080 p. Gr, întocmi
«tablele toletane> calculate pentru meridianulă din
loleda, determină miscarea apogeului solară și va-
lorea esactă a prerisiunii ecuinocţielor, inventâ in-
strumentulă disă shafial și instală nisce orologie
care escilati admiraţiunea ori-cul ară fi visitată o-
rașulă Toleda?.
rudițiunea și munca compilatorului se vădescii
ia liă-ce pasă. Numai despre paradis trebuise să
cilescă, pe lângă Biblia, scrierile lui Strabone, lsidoră
din Sevilla, Damasciu, Sf. Vasilie, Sf. Ambrosiu, SI.
Augustină, Lactanţiu, Marciană Capella, Beda, Earic
de Crisordia, Albertii-celă-mare, SI. Thomas d'Aquin.
etc., ca să ne dă uă descriere poetică, aprope con-
formă cu cele ce întâlnimt în legendele crestine și
în scrierile bogonmilice.
Până la începutulă acestui seculă, cândă tote păr-
ile lumii fură îndestulă esplorate și sciinţa realisâ
progrese neîndouidse, antropologia înregistra cu gravi-
tate naraţiuni despre rase monstruâse. despre ființe de
uă conformațiune estraordinară?. Ast-lelă și cronica
1. Y. Hocfer, Histoire de Uastronomie, (Paris 18173) pagina 260.
2. F. Mocfer, Ilistoire de Vastronomie (Paris, 1873) pagina 271.
3. M. Kdw. B. Tylor. La civilisation primitive (Paris, 1876) tom. 1
vagin 443.
