CRONICA DIN NURNBERG 
29 
Influința teologiei erea alâtă de multă preponde- 
rantă, în câtă Hartmann Scedel nu 'și-ară fi per- 
mis s'o înfrunte. Totuşi cu multă pricepere elă scie 
să 1 înlăture esclusivismulă și să arâte cititorului 
calea cercetărilor sciinţifice. 
Negreșită că, înainte de creaţiune, pământulă fusese 
[ără nică uă formă: întunericulă se afla d'asupra a- 
bisului şi spiritulă Domnului se purta dasurpa a- 
pelor; der acestă aserțiune biblică literatulă doctoră 
din Padua nu neglige să o compleleze mai ântâiă 
cu teoria lui Platone, că din materia informă (vi)! 
divinitatea a creată lumea după chipulă și aseme- 
narea ideielor absolute, tipurilor eterne (1apads7uaTa), 
apoi cu părerea lui Democrită (și Epicură) că totulă s'a 
născută din atome. Unindă frumosulă cu utilulă, 
credinţa cu sciinţa, poesia cu filosofia, păgânătatea 
su crestinismulă, elevulă lui Mateolă Perusinulă a- 
duce ca argumentă, în sprijinulă afirmării lui Moise 
că la începută totulă a fostă ună chaosă, cunoscu- 
lele versuri din proemiulă Metamorfoselor lui 0O- 
viditi?. Cât despre alegațiunea că dumnedeu a cre- 
atit universul în șâse dile, er într'a şăptea s'a odihnită 
şi s'a bucurală de lucrările scăle, vede întrânsa ună. 
simbol matematicii: trei puncte unite prin trel linii 
dreple, ceia-ce dă nascere triânghiului s&h triadel 
pitagorice. Ciudată, dâr și interesantă e ac&slă enu- 
merare a principielor care distingă scâla spiritua- 
lut Plotină că orf-ce vicţă provine dintr'ună principiu divină (divino 
principio omnis vita provenit). 
1. «Ylen Greci primam materiam rerum non formatam appellant>. 
2, Ante mare et tellus et, quod tegit omnia, coelum, 
unus erat toto nature vultus in orbe, 
quem dixere chaos, rudis indigestaque moles; 
nec quidquam, nisi pondus iners, congestaque eodem 
non bene iunctarum discordia semina rerum.