TEODORESCU G., DEM,
Câtă despre Michael Wohlgemuth, artistă de valăre !
şi unulă din fundatorii scâlei nurenbergense, pictu-
rile lui se păstrâză âncă cu veneraţiune în sala de
audiințe a castelului (Burg) şi în bisericele Frauen-
kirche, Moritzkapelle, Heiligkreuzkapelle (din naintea
cimitirului Sf, Ionă).
Lui Wohlgemuth îi fu discipulă celebrulă Albert
Dărer?, &r contimpurani nisce bărbaţi renumiți în isto-
ria artelor, ca Adam Krafft sculptorul 3, Petru Vischer
topitorulă de metale +, Veit Stoss xilografulă ?, ale
căror lucrări împodobescă monumintele religidse şi
profane din vechiulă oraș Nirnberg, unde comiții
de Zollern funcţionaseră de multă ca burgravi* până
la 1415, cândă împăratulă Sigismund deferi Bran-
deburgulă și demnilatea ereditară de mare elecloră
maregravului Friderică 1, fundatorulă casei regale
de Hohenzollern a Prusiei.
Ară trece peste marginile unei scurte relaţiuni să
urmărimă istoriculă tipograliei în orașulă Nărnberg.
E de ajunsă să spunemă că de timpuriu o întro-
duse aci Heinrich Kefer, ună elevă ală lui Guten-
berg, care, între 1468-1470, tipări Comestorium
vitiorum ală lui Francisc de Rălz, cum și uă mică lu-
crare a lui Gerson despre Canticum canticorum.
Elă se asociase cu lonă Sensenschmid, care peste
un'spre-dece ani (1481) se strămutâ la Bamberg.
1. Mortă în anulă 1519.
2 Mortă în anulă 1528.
+ Mortă în anulă 1507.
4 Mortă în anulă 1529.
5. Mortă în anulă 1532.
6. Avândă prerogativa de a administra castelulă Burg, de a împărţi
Justiţia locală, de a percepe impositele şi de a esercita diferite alte în-
SĂrCINĂTĂ în circumscerivtiunea Niirnhereului.
