DE 
TFODORFESCU G. DEM. 
culă Asfaltita '; la Corsica, Sardinia, Sicilia, Creta și 
alte insule % la renumitulă conciliă generală din 
Constanța (1414-1418), care condemnăâ pe boemii 
lână Huss şi leronimă din Praga să fiă arşi pe 
rugă ca ieretici; la Constantinopole şi coprinderea 
lui de către Turci sub Mahometă în 14533; în fine, 
la coprinderea Grenadei de la Mauri în 1492 de 
Ferdinand și Isabela ai Spaniei + 
Uă specială atenţiune e dată Romei5, ală cărei 
circuită uă dinioră fusese de 20000 pași, după Pli- 
niu, apoi se întinsese până la 30000 sub împăratul 
Aureliu. (precum afirmă Flaviu Vopiscu), &r în tim- 
pulă autorului se redusese numai la 14000, împre- 
ună cu parlea transtiberină și vaticană. 
În fine, nu puțină importanţă acordă Cracoviei, 
din causa scălelor ei și în specială pentru studiulă 
astronomiei, mai desvoltată aci de câtă în totă re- 
stuli Germaniei. 
Sistema de a tempera pretensiunile «Bibliei», com- 
parându-le cu legendele orece. se observă si în cele 
L. <Lacus Asphaltides propter magnitudinem et aque immobilitatem 
mortuum mare dicitur; nam neque ventis movetur, resistente turbini- 
bus bitumine, quo aqua stasnatur, neque navigationibus patiens est 
ete». Ibidem, 
2. Fol. XXXVIII (verso). 
3. Fol. CCXLVI şi CCLIX. 
4. Fol. XXIV şi CCLVL 
5. Fol. LVII şi LVIII 
6. «Juxta sacram edem Sancte Anne situatum est ingens celebre 
gymnasium, multis clarissimis doctissimisque viris pollens, ubi plu- 
rime ingenue artes recitantur: studium eloquentie, poetices, philoso- 
phie ac phisices; astronomie tamen studium maxime viret. Nec in 
tota Germania, ut ex multorum relatione satis mihi cognitum est, illo 
clarior reperitur». Fâia | necifrată (De reqno Polonie et eîus ini 
PrIuIN |