TEODORESCU G. DEM
In anulă 1892 s'a jubilată împătritulă centenară
ală cutezanței lui Cristoforă Columbă! de a des-
coperi vechielor contininte uă lume nouă, profelisată
de Seneca?, și de a le confirma bătrâna opiniune
despre rotundimea pământului?, precum cu ună ană
mai nainte națiunea română jubilase aniversara
pătrarului de seculă ală unei domnii gloridse și
prospere, care i-a descoperită noua cale a indepen-
dintei si i-a confirmată vechia dorintă de stabilitate.
1. Cristoforă Columbă (născută la Genova în anulă 1436) porni din
portulă Palos (Spania) numai cu trei nave în diua de 3 Augustii 1492;
ajunse la 12 Octobre în insula San-Salvador (una dintre Lucaie seu
Bahama), esploră Cuba şi Hispaniola (San-Domingo), apoi se întârse
în Spania. Plecândă din noă la 25 Septembre 1493, descoperi Guade-
lupa (la 2 Noembre), insulele Caraibe, Haiti, Jamaica și altele din
Antilele-mici. In a treia espedițiune (1498) descoperi insula Trinității
şi dete de continentulă americană în dreptulă gurelor Orenocului. In
a patra espedițiune porni la 19 Maiă 1502: ajunse la Honduras, pluti
pe rîulă Veragua și recunoscu costele Columbiei (de la capulă Gra-
cias-a-Dio până la Porto-Bello). La 7 Noembre 1504 fu adusă în lan-
ţuri la Sevila şi muri în anulă 1506. A se vede „Cristoforă Columbă
seu descoperirea Americei“ de A. de Lamartinc, tradusă de I M.
Rîurânu (Bucuresci, 1893) și „Cristoforă Columbă: vidţa, aventurele, des-
coperirile şi suferințele lui» rău tradusă de P. M. Georgescu (Bucuresci,
1891). A se vedă asemenea „De insulis inventis : epistola Cristofori Co-
lom (cui etas nostra multum debet <De insulis in mari Indico nup. inuen-
tis», ad quas perquirendas octavo antea mense. auspicijs et ere inuictis-
simi Fernandi Hispaniarum regis missus fuerat) ad magnificum dom Ra-
phaelez Sanxis, eiusdem serenissimi regis thesaurarium missa. Quam no-
bilis ac litterat' vir Aliander d'Losco ab hispano ydeomate in latinum
conuertit, tercio kl's Maij MCCCCXCIU. poutificatus Alexandri Sexti
anno primo» (Paris. T. Vieweg).
2. «În nisce ani târdii veni-voră seculi, pentru care oceanulă va mai
slăbi legăturile (secretele) lucrurilor și ună imensă pământii se va da
la ividlă. Er marea va desvălui uă lume nouă:
- vs . . Venient annis
Seecula seris, quibus Oceanus
Vincula rerum laxet, et ingens
Pateat tellus, Thetysque novas
Deteget orbes .. (Medea. Chor.)
3. Gimnosofistii şi brahmanii Indiei susțineaă că pământulă are forma.
sferică, de şi este imobilă. Filosofulă ionică Anaximandru afirma că e
rotundă (după unii) seă cilindrică (după alţin). Cf. F. Hoefer. Histoire
de Vastronomie. pas. 61 si 97.
