e 
TEODORKSCU G., DEM, 
mini împeratoris“, „Provinciarum romanarum 
libellus“, „ltinerarium a Burdigala HHierosoly- 
mam usque“, „Tabula peutingeriana“! „Și Geo- 
graphic veteris tabulee aliquot“ ale lui Abraham 
Ortelius: tipăriri atât de interesante pentru cercetările 
geografice, istorice, archeologice şi epigrafice, mai cu 
sEmă în ce privesce Dacia. 
Carta Asiei, pe lângă planulă să aspectulă generală 
ali orașelor Famagusta (în Cipru ?), Rodos, Damasci, 
lerusalimă. Aden, Ormus (în partea de susă), Cal- 
cuta, Candi?, Bantam (în insula Java“), Gammalama 
și Macao (în partea de josă), oferă tipuri și costume 
de ale diferitelor popâre: în stânga Siriani, Armeno- 
Perşi, Balaguaţi (Bala-Ghat5), insulari din Sumatra, 
&r în drâpta Iavani, locuitori din Moluce și Bandt 
(insula Banda), Chinesi, Moscoviţi, Tartari. Pe oceane 
se vede indicată direcţiunea căielor de navigaţiune. 
Carta Europei represintă planulă și aspeclulă oraşelor 
Lisbona, Toledo, London, Paris, Roma, Veneţia (în 
partea de susă), Amsterdam, Niărnberg, Constantino- 
pole, Moscua, Praga și Vilna (în partea de josa), &r ca 
tipuri și costume Englesi (Angli), Francesi (Galli), 
Belgiant, Castiliani, Venețiani (în stânga), Germani, 
Unguri, Boemi, Poloni și Greci (în drâpta). Căiele 
de navioatiune suntă arătate prin vase cu pânze 
1. «Cum notis Marci Velseri ad tabule ejus partem»>. 
9. Arsinoe, oraş pe câsta orientală a insulei Cipru, disă ast-felă 
după fundatorca lui, Arsinoe, sora lui Ptolemeă Filadelfulă, mai târdiii 
f(u numită Fama-Augusta stă Famasusta. Elă fu cu totulii ruinată de 
cutremurulă din 1735. - 
3. In insula Ceylan. 
4. Bantam, pe câsta vestică a insulei Java, la 88 kilometri spre vest 
de Batavia, fusese capitala unui stată indigenă cu același nume, până 
la 169?, cândă trecu în posesiunea Olandesilor. 
5. Bala-Ghaţii, ţâră şi poporă în centrul Decanulul, pendinte de pre- 
sidentia Madras si cedată Iineliterei la 1800 de resele Nizamululi.