22
TEODORESCU G. DEM
San Georgius della Mina (El Mina sâu La Mine!),
Mozambiculă, Canaria, Quiloa, Tzaffin (Ras-Zaphran),
Cefala (Cephalo 2), er ca tipuri în slânga Marocani
(Marocchi), Senagelesi (Senagenses), neguţători din
Guinea (Mercalores in Guinea), locuitori din Cabo
Lupo (Consalui3), soldată din Congo (Miles congen-
sis), &r în drâpta Egipteni, Abisiniani, Cafri din Mo-
zambică, unt rege din Madagascară și locuitori din
Capulă bunei-speranţe (Capitis bonee-spei habitatores).
A patra cartă, a Americei, pe lângă căiele de na-
vigațiune indicate prin vase. represintă localităţile
următore: susă Pomeiooc, Carolina, 5. Augustină
(în Florida 4), portulă Havana, San-Domingo și Car-
tagena (în Columbia”); josă Olinda din Pharnam-
buco (Brasilia “), Cusco (în Peru), Potosi (în Bo-
hivia 5, insula Mocha în Chili (în fată), Rio-Janeiro
1. San Georgio della Mina, del Mina, El Mina scă La Mine e port
în ţinutulă Ashantilor din Guinea, posedată ântâiă de Portugesi, apoi
de la 1638 de Olandesi şi de la 1872 de Englesi, carelă dețină âncă.
2, Cefala stă Cephalo, adi capulă Mesurto «et Mesurata. limita or-
cidentală a Sirtei-mari din anticitate.
4, Ținutulă Bramas în sudulă Guineiei, la capulă numită Cabo Lupo
Consalui, C. Lopes Consalvo şi Capo Luno Gonzalez. putină mai 1osă
de linca equatorială.
4. Sf. Augustină, în Florida, portă ală Statelor-Unite pe oceanulă
atlantică, fundată de Spanioli. arsii de Drake în anulă 1586 și de
Davis la 1785.
5. Cartagena de las Indias, orașă şi portă ală Statelor-Unite în Co-
lumbia, pe uă mică insulă din marea Antilelor, la 590 kilometri spre
nord de Bogota, capitala Columbiei. Fundată de Spanioli la 1533, fu
luată de Francesi la 1344, ocupată de admiralulă Drake în 1583 şi
de francesulă Pointis la 1697.
6. Olinda, oraşă şi portă altă Brasiliei, pe oceanulă atlantică, aprâpe
de Pernambuco.
7. Cusco, Cuxco să Cuzco, oraşă în Peru, fostă capitală a impe-
riului Incas. Fundată la 1050, poseda ună templu ală sdrelui, pe ale
cărui ruine s'a zidită monastirea Dominicanilor. Portueesuli Pizar.
cuceritorulă Perului, la coprinsă în 1335.
8. Potosi, oraşă în Bolivia, la pdlele muntelui Cero di Potosi. Din
150000 locuitori. câţi avea în secululă XVII. la 1880 rămăseseră nu-
mai 13000.
