CRONICA DIN NURNBERG
i,
Nirnbergulă mai atrase și alți tipografi-editori, între
care pe Antoni Koberger s&ă Koburger, care pentru
ântâlia Oră tipări opera intitulată «Antonini! De
virtutibus» la 1472, De consolatione philosophia
a lui Boeţit * la 1473, &r de aci 'nainte, în decursă
de 26 ani și cu 24 tescuri, dete la lumină 12 edi-
ţiuni numai din Bibliă, afară de reeditarea scrieri-
lor latinității clasice £.
Tolă aci găsimă pe Frederich Creussner, pe An-
dreas Frisner și mai cu sEmă pe renumitulă astronomi
lonă Miller, născută la 1436 în satulă Kănigsberg
de lângă Coburg, din care causă, după moda epocei,
lraducândă pe Kânig și pe Berg în lalinesce, își dise
Regiomontanus, De Monle-Regio sâu De Regio-Montet.
Câtă se află în Nărnberg, elă tipări: la 1472 Theo-
ricoe nove planetarum, opera profesorului său Geor-
oiu de Purbach”?. la 1473 < Astronomicon libri V>
k
1. E vorba despre împăratulă Marcu Aureliu Antonină, filosofulă.
2. A se ved& Istoria literaturii latine. (Bucuresci. 1891), pag. 155.
3. <Les deux plus anciens livres connus, imprimes ă Nuremberg
(Baviere), sont le Comestorium vitiorum de Francois de Retza et un
opuscule de Gerson sur le Cantique des cantiques, tous deux portant
Pindication de Nuremberg et la date de 1470, mais sans nom d'impri-
meur. La souscription du premier de ces livres, concue ă peu pres
dans les mâmes termes que celle du Catholicon de Mayence (patro-
narum formarumque concordia et proportione impressus) donne lieu
de croire que limprimeur €tait un âleve de Gutenberg et probable-
ment Henri Kefer, associ& avec Jean Sensenschmid. Celui-ci plus tard
(1481) alla s'ctablir ă Bemberg. Antoine Koburger fut peut-âtre celui
qui imprima le plus â cette &poque. Il faisait rouler 24 presses: dans
espace de 26 ans, il mit au jour 12 e&ditions de la Bible. Le premier
livre imprime par KRoburger est intitul& <Antonini De virtutibus> 1412».
—- Paul Dupont, Histoire de Vimprimerie, tom. ll, pag. 418—421.
4. Lui i-se mai dice şi Germanius, Francius şi Molitor (Miller).
5. Georgiu de Purbach (născută la 1423 şi mortă la 1461) fu ună
însemnată astronomă şi profesoră de astronomiă la universitatea din
Viena (după mărtea lui lonă de Gmiinden). Lucrările'i originale suntă:
<De triangulis omnimodis libri V» (Nuremberge, 1535), tractată com-
pletă de trigonometriă rectiliniă şi sferică; Theoricee planetarum
(Wittenberrse. 1580): Tablele eclinselor ventru meridianulă din Viena,
